Fotbalul feminin: de ce jumătate dintre jucătoare vor să renunțe
2 ore

Aproape jumătate dintre fotbalistele lumii se gândesc să se retragă prematur din cauza banilor și a presiunii psihice

Un raport recent al sindicatului mondial al fotbaliștilor, FIFPRO, arată că 49% dintre fotbaliste iau în calcul o retragere timpurie din activitate. Studiul, bazat pe sondaje și interviuri cu aproximativ 800 de jucătoare, indică faptul că principalele motive sunt cele financiare și stresul psihic. Dintre cele care se gândesc să renunțe, 59% invocă motive financiare, iar 46% stresul psihic.

Salariul mediu lunar plătit de cluburi s-a triplat din 2017 și a ajuns la 2.601 dolari, mai ales datorită creșterii veniturilor din campionate precum NWSL, liga profesionistă a Statelor Unite. Cu toate acestea, salariul median este mult mai mic, de 1.669 de dolari. Diferențele dintre țări sunt mari. În Statele Unite și Mexic, salariile au crescut considerabil. În zece țări din Europa de Est, salariul mediu al fotbalistelor rămâne însă sub salariul minim pe economie. Nici în Europa de Vest sau în Asia și Oceania, unde piețele fotbalului sunt mai mari, salariul mediu nu depășește cu mult salariul minim.

Fără contract, fără pensie

Doar 56% dintre jucătoarele chestionate au un contract de muncă, iar numai 13% primesc pensie de la club. Față de primul raport FIFPRO, din 2017, progresul e mic: atunci, 53% dintre jucătoare spuneau că au un contract scris. De asemenea, 57% dintre fotbaliste au avut probleme de sănătate mintală, iar jumătate dintre ele nu au primit niciun sprijin de la club.

Directoarea FIFPRO pentru fotbal feminin, Alex Culvin, a declarat că profesionalizarea se accelerează pe unele piețe, dar beneficiile nu ajung la toate jucătoarele în mod egal. „Departe de cluburile cu cele mai multe resurse, tema recurentă este precaritatea”, a spus ea.

Ce cere FIFPRO

Raportul solicită standarde minime de angajare obligatorii pentru salarii, baze de antrenament, personal și sănătate, precum și sprijin psihologic obligatoriu pentru jucătoare. Din cele 30 de campionate naționale feminine analizate, doar opt au acorduri colective cu sindicatele jucătoarelor privind condițiile de muncă.

Raportul global privind condițiile de muncă, publicat oficial de FIFPRO, trage un semnal de alarmă major pentru Europa de Est. În timp ce în campionatele din Vest sau din Statele Unite se vorbește despre marketing de milioane și drepturi masive de televizare, analiza realizată pe baza interviurilor cu 800 de jucătoare arată o realitate cruntă: în zece țări din Europa de Est, salariul mediu al unei fotbaliste profesioniste rămâne sub nivelul salariului minim național pe economie.

Prăpastia dintre fotbalul masculin și cel feminin

Pentru sezonul 2026/27, UEFA estimează încasări brute de 4,4 miliarde de euro din Liga Campionilor, Europa League, Conference League și Supercupa Europei la masculin. Din această sumă, doar 22 de milioane de euro, adică 0,5%, merg spre schema de distribuire a Ligii Campionilor feminine. Numai taxa de participare primită de fiecare dintre cele 36 de cluburi din faza principală a Ligii Campionilor masculine este de 18,62 milioane de euro, aproape cât întreaga sumă alocată fotbalului feminin. Iar o singură victorie în faza principală aduce unui club masculin 2,1 milioane de euro, mai mult decât ar câștiga în peste o sută de ani o fotbalistă plătită cu salariul median de 1.669 de dolari pe lună.