Guvernul Francez Supraviețuiește Voturilor de Neîncredere Privind Bugetul

Guvernul Franței, condus de prim-ministrul Sébastien Lecornu, a reușit să se mențină în funcție în fața a două voturi de neîncredere ce au pus sub semnul întrebării planurile sale fiscale pentru anul 2026. Votul de neîncredere a fost inițiat de partidul de stânga radicală „Franța Neîndoită”, acum susținut de 269 de parlamentari, adică cu doar 19 voturi mai puțin față de necesarul pentru a răsturna guvernul. În același timp, propunerea avansată de partidul de extremă dreapta „Raliul Național” a reușit să adune doar 142 de voturi.

Aceasta manevră politică surprinzătoare a fost generată de utilizarea de către Lecornu a unei ”portițe” constituționale care permite adoptarea bugetului fără un vot formal, având în vedere că parlamentarii nu au reușit să finalizeze un buget înainte de încheierea anului 2025. Folosind articolul 49.3 din constituție, guvernul a reușit să adopte legislația necesară, oferind totodată și opoziției posibilitatea de a propune voturi de neîncredere.

În cadrul acestei strategii, Lecornu a activat mecanismul menționat pentru a implementa partea referitoare la creșterea veniturilor, existând așteptări ca, în curând, acesta să recurgă din nou la aceeași procedură pentru a adopta partea finală legată de cheltuielile guvernamentale. Se estimează că Lecornu va supraviețui acestor încercări, dat fiind că partidele extremiste nu au suficienți parlamentari pentru a determina căderea guvernului. În contextul acesta, socialiștii, care au avut un rol semnificativ în politica de consens, nu au îndemnat la răsturnarea guvernului după ce au obținut anumite concesii bugetare importante din partea prim-ministrului.

Franța se află într-o situație delicată, sub o presiune considerabilă din partea piețelor financiare și a instituțiilor internaționale, având de gestionat un deficit bugetar care a atins 5,4% din PIB în anul precedent și cu o datorie estimată a crește până la 118,2% din PIB în 2026, conform prognozelor autorităților. De asemenea, pentru cel de-al doilea an consecutiv, parlamentul nu a reușit să elaboreze un buget autonom, în ciuda angajamentului lui Lecornu de a facilita consensul între partide. Totuși, un acord a fost obținut în ceea ce privește finanțarea sistemului de securitate socială al țării.

Fără un plan fiscal clar, parlamentarii s-au văzut nevoiți să prelungească bugetul din anul 2025 pentru a supraviețui în noul an, până la finalizarea unor planuri adecvate. Lecornu a declarat săptămâna trecută că va activa articolul 49.3 pentru a adopta un buget, chiar dacă anterior menționase că va evita această opțiune, fapt ce subliniază contradicțiile din politica sa comunicată. Bugetul pentru 2026 este preconizat să aibă un deficit de 5% din PIB și să rămână sub supravegherea procedurii de deficit excesiv a Comisiei Europene. Angajamentele asumate de Paris includ reducerea acestui deficit sub 3% din PIB până în anul 2029, conform normelor Uniunii Europene.