Regiunea transnistreană: o oază pentru eschivarea justiției?
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, lansează un semnal de alarmă cu privire la utilizarea tot mai frecventă a regiunii transnistrene de către persoanele condamnate care încearcă să fugă de executarea pedepselor. Într-un briefing dedicat sistemului judiciar, șefa statului a atras atenția asupra faptului că procedurile de dare în căutare a condamnaților sunt ineficiente și întârzie procesul de localizare, ceea ce compromite șansele de a aduce acești infractori în fața justiției.
Sandu a cerut adoptarea unor măsuri legislative urgente, printre care simplificarea procesului de dare în căutare a acestor persoane imediat după pronunțarea sentinței și aplicarea măsurilor preventive, cum ar fi arestul. Declarațiile vin pe fondul unor cazuri recente, inclusiv fuga fostului președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de putere și delapidarea sumelor impresionante de peste 45 de milioane de lei, care a evitat justiția refugiindu-se în Transnistria.
Reforma în justiție: un drum pavat cu obstacole
Cu toate că reformele din domeniul judiciar au înregistrat unele progrese, președinta a subliniat că mai există în continuare actori din acest sistem care, în loc să servească justiția, colaborează cu infractorii. „Există semnale tot mai îngrijorătoare că unii judecători sabotează intenționat examinarea anumitor dosare, sperând să scape de procesul de evaluare extraordinară sau vetting,” a declarat Maia Sandu.
Durata interminabilă a proceselor este un alt punct critic. Președinta a oferit exemple concrete: un dosar privind un grup criminal organizat este blocat în instanță de 11 ani, apropiindu-se vertiginos de termenul de prescripție, iar alte cazuri complexe, cum sunt cele legate de frauda bancară din Republica Moldova sau spălarea de bani, se derulează cu o viteză alarmant de redusă. În unele situații, în ani întregi au fost audiați doar câțiva martori, alimentând suspiciunile că aceste tergiversări ar fi în mod deliberat orchestrate pentru obținerea unor avantaje ilegale.
Vetting-ul judiciar: o necesitate urgentă
În același context, Maia Sandu insistă pe extinderea și revizuirea exercițiilor de vetting aplicate judecătorilor, având în vedere că unii din prima instanță continuă să compromită bunul mers al justiției. Ea a salutat recent adoptata lege a parlamentului, care extinde procesul de evaluare extraordinară asupra judecătorilor ce au analizat din 2017 cauze de corupție și alte infracțiuni conexe acestora.
Președinta a evidențiat că măsura este în linie cu recomandările Raportului de Extindere 2025 al Comisiei Europene, care susține necesitatea unei analize externe a integrității tuturor judecătorilor specializați în domeniul anticorupție. „Reformele din justiție nu trebuie să rămână doar pe hârtie. Trebuie să ne asigurăm că acestea produc rezultate concrete care să întărească încrederea cetățenilor în statul de drept,” a punctat Sandu.
Corupția: un pericol real pentru societate
Acuzațiile grave care planează asupra unor magistrați ridică întrebări importante despre conexiunile acestora cu grupuri infracționale, punând totodată în pericol dosare importante pentru țară – precum cele legate de faimoasa fraudă bancară. Lipsa de responsabilitate a unor personaje din mediul judiciar subminează eforturile instituționale de combatere a corupției și creează riscuri majore ca anumite scheme să nu primească niciodată o soluție definitivă în instanță.
În timp ce unii judecători încearcă să întârzie voit deciziile, sistemul de justiție rămâne sub asaltul practicilor corupte. Președinta Republicii Moldova a reiterat că, fără o justiție integră și eficientă, lupta împotriva corupției nu poate fi câștigată. „Nu putem asista pasivi la aceste abuzuri. Trebuie luate măsuri ferme și decisive pentru a reda cetățenilor siguranța că dreptatea poate și trebuie să prevaleze,” a concluzionat Maia Sandu.
