Magistraţii resping pensiile de 70% din salariu
Magistrații resping propunerea: pensii de 70% din salariul net
Sistemul pensiilor speciale din România devine din nou un subiect aprins de dezbatere, generând discuții contradictorii. Magistrații au respins fără drept de apel ultima propunere a Guvernului, care sugera stabilirea pensiilor la 70% din salariul net. Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Claudiu Sandu, a clarificat că aceasta este o variantă inacceptabilă și că magistrații cer o aliniere la normele aplicate altor categorii de funcționari publici, propunând ca pensiile să fie de 65% din brut, ceea ce ar reprezenta circa 85% după impozitare.
Sandu subliniază în mod critic că discuțiile includ o serie de principii de reformă care, pentru a fi echitabile, trebuie aplicate tuturor beneficiarii de pensii de serviciu, inclusiv celor deja retrași. În același timp, vicepreședintele CSM a admis că pensiile uriașe ale celor ieșiți din sistem la vârste fragede, precum 48 de ani, pun sub semnul întrebării echitatea. „Este incorect să se lovească doar în magistrații aflați în activitate, în timp ce beneficiarii pensiilor mari deja existente scapă nepedepsiți”, a declarat acesta.
Probleme de constituționalitate și acuzații către Guvern
Claudiu Sandu a ridicat și o altă problemă de natură constituțională, evidențiind că actualul proiect legislativ pare să ignore complet deciziile Curții Constituționale a României (CCR). Conform practicii acestei instituții, pensia unui magistrat ar trebui să reflecte o continuitate a veniturilor din activitate, cu scopul de a asigura independența profesională. Sandu a invocat și recomandările europene care promovează aceeași direcție, subliniind că propunerea Guvernului nu respectă aceste norme.
Criticile adresate premierului și Guvernului au fost tăioase. Sandu l-a acuzat pe prim-ministru că promovează o atitudine publică ostilă față de magistrați, polarizând inutil societatea și oferind o imagine eronată despre reformele propuse. „Este o ură care va marca societatea românească zeci de ani de acum înainte”, a spus el, denunțând lipsa de responsabilitate a actualei guvernări în gestionarea acestei teme sensibile.
Amânări și riscul pierderii fondurilor europene
O altă problemă semnalată este urgența nejustificată impusă de Guvern pentru avizarea proiectului, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii nu a primit oficial documentația necesară. Sandu a calificat această abordare drept „neserioasă”, punând la îndoială capacitatea Guvernului de a respecta termenele asumate. Potrivit declarațiilor vicepreședintelui CSM, pierderea fondurilor europene din cauza depășirii termenului de 28 noiembrie ar fi un argument fals, utilizat de politicieni pentru a justifica presiunea.
El susține că problema reală reclamată de Comisia Europeană vizează pensiile în plată – cele care depășesc nivelul veniturilor salariale. În acest sens, Sandu a arătat că politicienii „mint” în spațiul public, inducând ideea că fondurile europene depind de modificarea urgentă a legislației privind pensiile viitoare.
Reformă durabilă sau măsuri pripite?
Sandu a reiterat că soluțiile propuse de magistrați sunt rezonabile și conforme principiilor constituționale, cerând aplicarea unor reguli unitare pentru toți beneficiarii de pensii speciale. „Este inacceptabil să reduci pensiile magistraților până la 55% din brut sau maximum 70% din net, în timp ce alte categorii beneficiază de 65% din brut,” a afirmat acesta.
Vicepreședintele CSM a concluzionat că orice reformă trebuie să includă dialog și consens pentru a fi sustenabilă. El a pus sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a livra o soluție viabilă în timp util, având în vedere timpul excesiv deja pierdut și presiunea pusă acum pe CSM pentru avizarea proiectului în doar câteva zile. „Aceasta este o abordare neserioasă,” a încheiat Sandu.