„`html

JUSTIȚIA DIN REPUBLICA MOLDOVA: ÎNTRE O CONDAMNARE DE REZONANȚĂ ȘI O REFORMĂ ÎNCĂ DISPUTATĂ

În Republica Moldova, într-un context în care sistemul judiciar a pronunțat o sentință de mare amploare — condamnarea fostului oligarh Vlad Plahotniuc la 19 ani de închisoare — discuțiile referitoare la direcția și legitimitatea reformelor din justiție au fost repuse pe tapet, inclusiv evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, cunoscută sub numele de vetting.

O CONDAMNARE CU IMPACT POLITIC ȘI SIMBOLIC

Pe 22 aprilie, o instanță din Republica Moldova a emis o decizie în dosarul, recunoscut ca fiind una dintre cele mai mari cauze de corupție din istoria recentă, legată de frauda bancară estimată la aproximativ un miliard de dolari. Vladimir Plahotniuc, un fost politician influent și om de afaceri, extrădat din Grecia, a fost astfel condamnat la 19 ani de închisoare. Această sentință nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel, însă susținătorii reformelor o interpretează ca un indiciu că instituțiile judiciare încep să dobândească o funcționare mai eficientă și mai autonomă.

CONTROVERSE PRIVIND REFORMA ȘI MODIFICĂRILE LEGISLATIVE

În paralel, două analize critice din spațiul european au scos la iveală problemele arhitecturii reformei justiției din Moldova, în special în ceea ce privește funcționarea comisiilor de vetting. O critică majoră se referă la modificările recente din legislație care au ajustat mecanismul de numire a membrilor acestor comisii, reducând pragul decizional de la majoritate calificată la majoritate simplă. Aceste ajustări sunt percepute de critici ca având potențialul de a deranja echilibrul instituțional și standardele de independență în procesul de evaluare, subiect care este acum în analiza Comisiei de la Veneția.

În interiorul țării, jurista Angela Popil a subliniat posibilele probleme de constituționalitate, argumentând că introducerea amendamentelor în lectură finală, fără legătură directă cu proiectul inițial, ridică întrebări serioase cu privire la procedura legislativă. De asemenea, ea sugerează că modificarea regulilor de vot ar putea influencează consensul politic care a fost baza reformei. „Această intervenție a fost neinspirată. Ridică probleme serioase de constituționalitate”, a afirmat ea.

Critici la adresa acestor modificări au venit și din rândul opoziției. Deputatul Alexandru Berlinschi, din Partidul Nostru, a denunțat viteza procesului legislativ, subliniind un precedent neobișnuit în care o lege a fost adoptată și promulgată într-un interval extrem de scurt pentru a permite numiri în structurile de evaluare. „Nu cred că a mai existat o lege votată și promulgată în 24 de ore, doar pentru ca majoritatea parlamentară să-și numească persoana în comisia de vetting”, a declarat el, adăugând că situația vacantă din instanțe este o problemă gravă.

POZIȚIA MAJORITĂȚII ȘI A INSTITUȚIILOR

Reprezentanții majorității parlamentare, în schimb, susțin că modificările legislative au fost esențiale pentru prevenirea blocajelor în implementarea reformei. Deputatul Igor Chiriac a afirmat că lipsa unui consens constant în arena politică impune necesitatea unor mecanisme mai flexibile pentru ca procesul de evaluare să continue. El a subliniat că, deși consensul este important, „nu trebuie să ne amăgim că îl vom găsi întotdeauna”. El a adăugat că procesul de evaluare a procurorilor a fost considerat lent și că intervențiile au fost esențiale pentru a soluționa problemele existente.

Ministerul Justiției a adoptat o poziție similară, cu secretarul de stat Lilian Apostol subliniind că scopul modificărilor legislative a fost deblocarea activității comisiilor și menținerea funcționalității procesului. Apostol a cerut o viziune holistică asupra reformei, subliniind importanța acesteia în ansamblu, nu doar prin prisma episodului actual.

VETTINGUL: ÎNTRE OBIECTIV DE REFORMĂ ȘI PROVOCĂRI DE IMPLEMENTARE

Lansat în 2022, mecanismul de vetting este prezentat ca o reformă structurală menită să reducă corupția din sistemul de justiție și să restabilească încrederea publicului. Totuși, evaluările referitoare la efectele sale rămân împărțite. Susținătorii argumentează că procesul a evidențiat probleme grave de integritate, permițând excluderea unor persoane incompatibile cu funcțiile judiciare. De asemenea, s-au observat unele efecte instituționale pozitive, cum ar fi accelerarea examinării anumitor dosare și aplicarea de sancțiuni mai ferme.

Criticii reformei recunosc necesitatea acesteia, dar se concentrează pe modul de implementare, viteza cu care se realizează schimbările și riscurile derivate din ajustările legislative recente. Există unele voci care contestă întreaga idee de vetting, considerând că acesta nu este suficient calibrat din punct de vedere instituțional.

PERCEPȚIA PUBLICĂ ȘI EVOLUȚII RECENTE

Conform datelor sociologice, se observă o evoluție graduală a percepției publice față de sistemul de justiție. Aproximativ 49% dintre cetățeni consideră că situația s-a îmbunătățit în ultimele trei ani, o creștere semnificativă față de 32% în 2023. În plus, încrederea în instituțiile sistemului judiciar a crescut ușor, iar susținerea pentru vetting este estimată la aproximativ 45%. Aceste tendințe sugerează o percepție mai pozitivă față de reformă, chiar dacă nivelul de încredere rămâne moderat.

Experții în domeniu observă că riscurile asociate reformei includ posibile tensiuni politice, dificultăți de personal în sistemul judiciar și o încetinire temporară a activității instanțelor. Totuși, susținătorii reformei afirmă că aceste efecte au fost anticipate și asumate ca parte a procesului de tranziție, necesitând o perseverență în aplicarea reformelor gândite.

„`