Legea combaterii extremismului: numărul cazurilor înregistrate a crescut semnificativ

În anul 2025, Ministerul Public a primit un număr record de 248 de cauze în legătură cu infracțiuni precum negarea Holocaustului sau apologia persoanelor condamnate pentru crime de război, conform datelor Biroului de Informare și Relații Publice al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta reprezintă o creștere cu 108,4% față de 2024, când au fost înregistrate doar 119 cauze.

Destinul acestor cauze

Din totalul cazurilor primite, doar 59 au fost soluționate, ceea ce înseamnă că mai puțin de un sfert dintre ele au avut un rezultat concret. Dintre aceste 59 de cauze, numărul trimiterilor în judecată a fost de 20, ceea ce ilustrează o sporire de 10 ori comparativ cu cele două trimiteri din anul precedent. Totuși, acesta reprezintă doar 1/3 din numărul total al cauzelor soluționate și doar 8% din totalul cazurilor primite.

Absenteismul condamnărilor

Biroul de presă al Parchetului nu a comunicat detalii despre soarta inculpărilor în instanță, dar din statistici reiese că nu au existat condamnări definitive în temeiul OUG 31/2002 nici pentru anul 2025. Această situație a fost similară și în 2024.

Contextul proceselor

Printre cazurile notabile, s-a început procedura în instanță împotriva lui Călin Georgescu, fost candidat la președinție, acuzat de propagandă legionară. Procesul acestuia nu a început încă, lăsând loc pentru întrebări legate de eficiența legislației în vigoare.

Limitări ale justiției

De-a lungul celor 23 de ani de aplicare a OUG 31/2002, s-a pronunțat o singură condamnare definitivă pentru infracțiuni grave precum negarea Holocaustului. Curtea de Apel București a decis în 2022 să aplice o pedeapsă de „avertisment” unui locotenent-colonel SRI, anunțând și anularea unei pedepse anterioare de închisoare.

Demonstrațiile împotriva legii Vexler

Purtătorii de cuvânt ai naționalismului, Claudiu Târziu și George Simion, au condus recent o demonstrație în București împotriva legii Vexler, care a fost amendată în decembrie 2025. Criticile față de acest act normativ au venit și din partea președintelui Nicușor Dan, care a sesizat Curtea Constituțională cu privire la aspectele de neconstituționalitate ale acesteia.

Reacții și perspective în fața creșterii extremismului

În 15 ianuarie 2026 s-a desfășurat un protest organizat de partidele AUR și Acțiunea Conservatoare, demonstrând opoziția față de legea Vexler și subliniind nemulțumirea societății cu privire la gestionarea extremismului și a legislației anti-extremism în România.