România și rușinea implementării selective a recomandărilor GRECO

Dintre cele 26 de recomandări formulate de Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO), România a reușit să implementeze satisfăcător doar două. Două, dintr-un total pe care orice națiune care aspiră la normalitate ar trebui să îl trateze ca pe o prioritate. Restul? Ascunse în sumbra zonă a promisiunilor “parțiale” și a relaxării quasi-totale. Într-o țară în care corupția rodește în fiecare colț, această statistică se resimte ca o palmă dată oricărei intenții de schimbare.

Legea nr. 49/2025: o simplă vitrină legislativă?

Legea menită să consolideze etica și conduita membrilor guvernului a fost adoptată cu multă vâlvă, dar fără consistență. GRECO atrage atenția: legislația fără îndrumări detaliate, traininguri periodice și supraveghere adecvată va rămâne doar un alt document legislativ vid. Însă cine din structurile de putere este cu adevărat preocupat de aplicabilitatea reală?

Administrația Prezidențială: reguli selective, transparență inexistentă

Un cod de conduită pentru Administrația Prezidențială există. Dar are vreun efect relevant? Nu. Liderii de stat, inclusiv președintele, operează în afara oricăror norme clare privind interacțiunile cu lobbyiștii sau prevenirea conflictelor de interese. Absența acestor măsuri vitale subminează orice încercare de instaurare a responsabilității. Singura performanță menționată rămâne publicarea registrului cadourilor. Realmente „încurajator”!

DNA: un simbol gol pentru lupta împotriva corupției

Direcția Națională Anticorupție (DNA) ar putea fi un bastion al integrității, însă rămâne prinsă în propria imagine superficială. Instrumentele teoretice pentru „alarmă” par doar exerciții stilistice. Verificările concrete lipsesc, legile sunt inaplicabile, iar mecanismele eficace sunt mai degrabă fantezii legislative. Evoluția se limitează la un show mediatic lipsit de substanță.

Poliția și Jandarmeria: transparența, un spectacol lamentabil

Jandarmeria prezintă cu nonșalanță donațiile primite, dar marea realitate ascunsă este că aceleași structuri sunt sufocate de funcții ocupate temporar prin împuterniciri. Astfel, lipsa unor criterii clare pentru rotația conducerii perpetuează riscurile de corupție. Portalul de recrutare – un element „funcțional”, dar insuficient pentru a crede în vreo schimbare reală.

Discriminarea femeilor și simulacrul protecției avertizorilor

Femeile în funcții de conducere rămân rarități categorice. Legislația privind protecția avertizorilor a fost ajustată, dar, în realitate, măsurile adoptate sunt la fel de inutile ca proverbialul gard de decor. Lipsa de reguli clare pentru gestionarea conflictelor de interese este o altă panglică palidă la tabloul unui sistem profund disfuncțional.

Declinul voinței politice: verdictul GRECO

România este obligată să ofere detalii suplimentare despre eforturile sale până la sfârșitul anului 2026. Totuși, acest apel pare o simplă formalitate într-o țară unde corupția a devenit normă, iar recomandările internaționale sunt tratate ca niște politețuri fără valoare practică. Într-un climat politic unde legile oscilează între interpretări egoiste și schițe fără fond, corupția continuă să câștige fără competitori.

Sursa: cronicaromaneasca.ro/politica/romania-a-implementat-doar-doua-din-26-de-recomandari-greco/