NORD IRLANDA RATEAZĂ O TERMEN LIMITĂ PENTRU A REZOLVA CRIZA BUGETARĂ

Criza bugetară din Irlanda de Nord a ajuns la un punct critic, după ce autoritățile nu au reușit să ajungă la un acord privind cheltuielile de viitor. Vineri, s-a atins o dată limită legală, care stipulează că bugetul pentru anul 2026-27 nu poate depăși cu 5% cheltuielile din anul precedent. Acest aspect este alarmant, având în vedere că liderii locali susțin că bugetul necesar pentru funcționarea eficientă a serviciilor esențiale, precum spitalele și școlile, este mult mai mare, ajungând la miliarde de lire sterline.

Guvernul de coaliție alcătuit din unioniști britanici și naționaliști irlandezi a purtat discuții cu noul secretar de stat, Chris Bryant, recent numit pentru a înlocui pe Hilary Benn. Acesta a subliniat că este imperios necesar ca Stormont să obțină mai multe rezultate din buget, având în vedere presiunile financiare tot mai mari și nevoia urgentă de reformă în serviciile locale.

Cu toate acestea, Sinn Féin, care controlează ministerele de finanțe și economie, a evitat să adopte măsuri concrete de creștere a impozitelor locale, în timp ce Uniunea Democrată (DUP) ar bloca imediat o astfel de decizie. În aceste condiții, partidele politice din Irlanda de Nord s-au acuzat reciproc pentru stagnarea procesului și au convenit că responsabilitatea rezolvării impasului bugetar revine Trezoreriei britanice.

Un raport recent al Consiliului Fiscal din Irlanda de Nord a evidențiat că regiunea nu beneficiază de subvenții la fel de mari ca cele alocate Scoției și Țării Galilor. Dacă ar fi primit aceeași alocare, Irlanda de Nord ar putea beneficia anual de sume cuprinse între 1 miliard și 3,5 miliarde de lire sterline. Această situație complicată crește presiunea asupra administrației conduse de Burnham, care se așteaptă să implementeze măsuri decisive pentru a evita acum și în viitor închiderea guvernului.

Criteriile de partajare a puterii stabilite prin acordul de pace din 1998 au fost puse sub semnul întrebării, având în vedere instabilitatea și ineficiența coaliției de la Stormont. Deși acest acord a pus capăt conflictului, în ultima decadă coaliția a dezvăluit slăbiciuni profunde, iar un buget multianual necesar reformelor nu a fost adoptat din 2011.

Atât Sinn Féin, cât și DUP se confruntă cu dificultăți în rândul susținătorilor, iar recent, în cazul DUP, scandalul legat de fostul lider Jeffrey Donaldson, condamnat pentru agresiune sexuală, a amplificat problemele. Aceasta a generat temeri că aceste partide și-ar putea retrage sprijinul guvernamental, provocând o nouă criză politică înainte de alegerile din mai 2027.

După întâlnirea cu Bryant, fostul ministru de finanțe al Sinn Féin, Conor Murphy, a exprimat frustrările în creștere ale partidului său față de592 DUP, acuzându-i de lipsă de „voință politică”. Murphy, însoțit de actualul ministru de finanțe, John O’Dowd, și de ministrul economiei, Caoimhe Archibald, a subliniat faptul că situația instituțiilor este precariousă și a avertizat asupra riscurilor iminente.

În replică, liderul Uniunii Democratice, Gavin Robinson, a negat acuzațiile și a sugerat că Sinn Féin ar trebui să își corecteze propriile strategii, pentru a evita o deteriorare și mai accentuată a situației politice din Irlanda de Nord. Această dinamică complexă relevă nu doar provocările administrative, dar și un climat politic tensionat, care riscă să afecteze echilibrul fragilei coaliții la conducere.