Interzicerea rețelelor de socializare pentru adolescenții sub 15-16 ani

În ultimele luni, din ce în ce mai multe țări au început să ia în considerare interzicerea accesului la rețelele de socializare pentru tinerii sub 15-16 ani. Dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a propus recent Parlamentului un proiect de lege care ar limita acest acces, în contextul în care deja există alte două propuneri legislative în discuție referitor la reglementarea internetului. Totuși, opinia ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, contrazice această propunere, ridicând întrebări asupra eficienței unei astfel de măsuri.

Opinile experților

Vlad Zaha, expert în criminologie și politici antidrog, a discutat recent cu RFI despre acest subiect și a subliniat că interzicerea accesului nu este soluția optimă. Potrivit lui, o astfel de măsură ar masca problemele reale, precum siguranța online, confidențialitatea și problemele legate de dezinformare, care pot fi exacerbate de rețelele sociale. El avertizează că restricția ar putea determina adolescenții să migreze către platforme mai periculoase, unde reglementările sunt ineficiente, inclusiv în tărâmul întunecat al internetului, cunoscut sub numele de dark web.

Implicarea cercetătorilor din Australia

Australia a fost prima țară care a implementat restricții de acest tip, iar acum Franța intenționează să urmeze acest exemplu. Zaha citează cercetătorii australieni care consideră că aceste măsuri sunt anti-științifice, fără susținere din studii sau analize relevante. Aceștia subliniază că efectele interzicerii ar putea fi chiar mai negative decât anticipăm, contribuind la deteriorarea situației actuale prin facilitarea accesului la platforme mai nesigure pentru tineri.

Necesitatea reglementărilor clare

În schimb, Vlad Zaha sugerează reglementarea clară a accesului pe grupe de vârstă, argumentând că, deși copiii sub 9 ani nu ar trebui să aibă acces deloc la rețele sociale, adolescenții mai mari ar putea beneficia de un acces controlat. Această abordare ar putea permite o supraveghere mai riguroasă a conținutului, protejându-i pe cei vulnerabili și educând utilizatorii tineri în privința pericolelor online.

Proiectele legislative și aplicabilitatea lor

Zaha consideră că cele două proiecte legislative aflate în Parlament în prezent sunt ineficiente în forma lor actuală. El explică dificultatea de a verifica toate acordurile parentale necesare pentru a permite accesul minorilor, subliniind imposibilitatea unui organism de stat precum ANCOM de a gestiona asemenea responsabilități. Alternativ, ar trebui adoptate soluții dezvoltate la nivel european, cum ar fi verificarea vârstei utilizatorilor prin aplicații care respectă confidențialitatea datelor personale.

Îmbunătățirea soluțiilor de verificare a vârstei

România ar trebui să se alinieze la soluțiile propuse de Comisia Europeană, inclusiv implementarea unui portofel digital de identitate și a aplicațiilor de verificare a vârstei. Aceste măsuri ar putea oferi o metodă mai eficientă de protejare a tinerilor utilizatori, fără a compromite informațiile personale. Vlad Zaha sugerează că țara noastră poate beneficia de pe urma testării acestor soluții inovatoare, contribuind astfel la un sistem mai sigur pentru toată populația.