Europa ar trebui să reglementeze giganții tehnologici în loc să interzică minorilor accesul la rețelele sociale, afirmă Estonia

Într-un discurs recent susținut de către Kristina Kallas, ministrul Educației din Estonia, s-a conturat o viziune provocatoare în privința reglementării platformelor de socializare la nivelul Uniunii Europene. Kallas argumentează că, în loc să impună interdicții asupra minorilor, Europa ar trebui să se concentreze pe reglementarea eficientă a companiilor mari de tehnologie. Această abordare contrazice tendințele actuale observate în alte state europene, precum Franța, Danemarca și Grecia, unde autoritățile au început să implementeze măsuri menite să limiteze accesul tinerilor la rețelele sociale, citând efectele negative asupra sănătății mintale a acestora.

Un sondaj recent realizat în șase state mari ale Uniunii Europene a relevat că trei din patru respondenți sprijină ideea de interdicții sociale pentru minorii utilizatori. Totuși, Estonia adoptă o poziție deschisă și nu se aliniază acestei tendințe restrictive. Kristina Kallas subliniază că soluția problemelor legate de utilizarea rețelelor sociale nu constă în restricționarea accesului minorilor, ci în responsabilizarea guvernelor și a corporațiilor. „Trebuie să ne concentrăm asupra reglementării acestor companii, nu să facem copiii responsabili pentru daunele care pot apărea”, a afirmat Kallas în cadrul Forumului European Pulse, organizat de POLITICO la Barcelona.

De asemenea, ministrul a ridicat problema percepției Europei față de corporațiile americane mari, argumentând că aceasta demonstrează o falsă slăbiciune în fața lor și că UE ar trebui să își revizuiască poziția, asumându-și o putere mai mare pentru a reglementa aceste entități internaționale.

Un studiu de caz interesant provine din Australia, care a fost prima țară ce a impus interdicția de a permite minorilor sub 15 ani să își creeze conturi pe rețelele sociale. Cu toate acestea, rezultatele au evidențiat lacune semnificative în respectarea acestor măsuri de către platforme, generând întrebări serioase nu doar despre eficiența acestor interdicții, dar și despre responsabilitatea pe care ar trebui să o aibă companiile față de utilizatorii tineri.