DIANA ȘOȘOACĂ, CHEMATĂ LA PARCHETUL GENERAL PENTRU EFECTUAREA UNEI EXPERTIZE PSIHIATRICE
Eurodeputata Diana Șoșoacă a fost citată luni, 30 martie 2026, la Parchetul General, în cadrul unui dosar în care se confruntă cu acuzații de propagandă legionară. Conform surselor oficiale ale Parchetului, procurorii doresc ca aceasta să fie supusă unei expertize psihiatrice, însă pentru a iniția acest demers este necesar acordul ei. Aceasta a fost motivul pentru care a fost convocată luni, conform relatărilor transmise de Agerpres.
Diana Șoșoacă a reacționat vehement, afirmând că ‘s-a revenit la tot ceea ce înseamnă instituțiile sovietice: psihiatria punitivă, reminiscența acelor acte de teroare împotriva celor care deranjau sistemul’. Ea a denunțat Parchetul ca fiind plin de ‘trădători, inculți și incompetenți’, sugerând că aceștia ar trebui să fie cei care să fie internați pentru tratament psihiatric, în loc să îi ceară ei expertiza.
În săptămâna anterioară, Diana Șoșoacă a fost audiată de Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European, după ce Parchetul General a solicitat ridicarea imunității sale parlamentare, dar până la acel moment nu s-a luat o decizie în acest sens, conform informațiilor oferite de Agerpres.
În luna septembrie 2025, Parchetul General a înaintat o cerere către Parlamentul European pentru ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, aceasta fiind suspectată de comiterea a nu mai puțin de 11 infracțiuni grave, printre care se numără: patru infracțiuni de privare de libertate în mod ilegal, patru infracțiuni de promovare publică a cultului persoanelor condamnate pentru genocid și crime de război, precum și alte fapte ce implică ideologii fasciste și antisemite. Aceste acuzații subliniază un comportament în contradicție cu normele legale și morale ale societății.
Șoșoacă a declarat că solicitarea Parchetului General adresată forului european constituie ‘o tentativă de execuție politică’. De asemenea, în luna februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus o plângere împotriva sa pentru promovarea cultului dictatorului Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid.
Pe 11 februarie 2025, Diana Șoșoacă a intervenit în plenul Parlamentului European, recomandând colegilor săi să adapteze politici externe inspirate de modelul lui Nicolae Ceaușescu, afirmând că ‘nimeni nu l-a egalat vreodată’. De asemenea, în octombrie 2024, Parchetul General a deschis o investigație după ce aceasta l-a omagiat pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul legionar, în contextul invalidării candidaturii sale la alegerile prezidențiale de către Curtea Constituțională.
Nemulțumită de decizia judecătorilor, Diana Șoșoacă a declarat public: ‘Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic’. În continuare, ea a folosit ocazia pentru a exprima aprecierile sale față de figurele istorice asociate extremismului, spunând ‘Trăiască Legiunea și Căpitanul’. În noiembrie 2024, ea a participat la o ceremonie dedicată comemorării liderului legionar și a altor membri ai mișcării, afirmând că este ‘dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot’.
Această situație complexă reflectă tensiunile actuale din politica românească, unde figura Dianei Șoșoacă stârnește controverse datorită angrenării sale în activități și discuții cu puternice conotații ideologice și istorice.
