Robert Negoiță a scăpat de controlul judiciar
Tribunalul București a decis, joi, admisă plângerea depusă de Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, revocând măsura controlului judiciar care îi fusese impusă. Această hotărâre legată de construirea ilegală a unor străzi peste conducte de gaze îi permite lui Negoiță să revină la conducerea Primăriei. Decizia instanței este, conform surselor, definitivă.
Contextul judicial
Pe 5 februarie, primarul Negoiță a fost plasat sub control judiciar de către Direcția Națională Anticorupție (DNA), având obligația de a plăti o cauțiune de 800.000 de lei. Această măsură includea și interdicția de a-și exercita funcția de primar. În cadrul dosarului, autoritățile investighează construirea unui drum din bani publici pe proprietatea privată a fratelui său, Ionuț Negoiță, care dezvoltă un proiect imobiliar în acea zonă.
Investigațiile și acuzațiile
Ancheta a fost declanșată în urma unei investigații de presă realizate de publicația Recorder, care a relevat că Robert Negoiță a folosit resursele Primăriei pentru a construi o șosea ce deschide accesul într-o zonă destinată unui complex imobiliar. Drumul, de aproximativ un kilometru, se află în spatele Halei Laminor, facilitând accesul către proiectul HILS Republica.
Extinderea acuzațiilor
La 22 august 2025, procurorii au început un dosar penal pentru abuz în serviciu, acuzându-l pe Negoiță că a dispus, prin încălcarea legii, construcția unei străzi pe terenul fratelui său. Ulterior, pe 20 noiembrie, ancheta a fost extinsă pentru a include și faptul că primarul ar fi autorizat construirea a 11 străzi în Sectorul 3 fără a avea autorizații legale și fără avizele necesare de siguranță, ceea ce a generat un pericol major pentru locuitorii din zonă, inclusiv riscuri de explozie din cauza traficului greu pe drumurile nou construite.
Concluzii
Hotărârea tribunalului de a-l elibera pe Robert Negoiță de controlul judiciar îi oferă acestuia șansa de a reveni la Primăria Sectorului 3, în ciuda acuzațiilor grave care îl vizează. Este o victorie care subliniază complexitatea și volatilitatea situațiilor legale în care se află politicienii, în special în contextul investigațiilor anticorupție din România.
