Declarațiile șefei Curții de Apel descurajează jurnaliștii.
Declarațiile unei judecătoare și ecoul lor puternic în societate
Într-un context deja tensionat din cauza problemelor grave cu care se confruntă sistemul de justiție din România, Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, a făcut o declarație ce a fost imediat catalogată drept controversată. În cadrul unei conferințe de presă, aceasta a afirmat că difuzarea unei investigații realizate de Recorder, de către postul TVR, ar putea fi considerată „instigare publică împotriva ordinii constituționale”.
Declarația sa a provocat reacții vehemente, atât în rândul societății civile, cât și în interiorul mediului jurnalistic. ActiveWatch, o organizație cunoscută pentru apărarea libertății presei, consideră că asemenea ieșiri publice din partea unui magistrat de rang înalt pot fi percepute ca forme de intimidare directe la adresa libertății presei. Astfel de cuvinte, venite din partea unei autorități care ar trebui să protejeze democrația, provoacă îngrijorare profundă.
Reacțiile și condamnarea jurnaliștilor
Cristina Lupu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a catalogat declarația Lianei Arsenie drept „un atac la independența și libertatea de exprimare a jurnaliștilor”. Într-un interviu acordat RFI, Lupu a subliniat gravitatea situației, calificând-o drept o escaladare periculoasă a încercărilor de intimidare a presei: „Astfel de afirmații duc în derizoriu munca investigațională și încearcă să discrediteze jurnaliștii care își asumă rolul de a interoga sistemul.”
Mai mult, Lupu a atras atenția că strategia minimalizării și ridiculizării este frecvent utilizată de cei care doresc să își protejeze pozițiile și să evite răspunderea față de acțiunile lor. Declarația magistratului, potrivit acesteia, transmite un semnal periculos, cu implicații grave pentru libertatea presei. „Dacă astfel de poziții devin normale în societatea noastră, presa riscă să fie redusă la tăcere printr-o frică generalizată,” a avertizat ea.
Preocupări pentru viitorul democrației
Există o neliniște crescândă în rândul jurnaliștilor cu privire la direcția în care se îndreaptă România din punct de vedere al libertăților fundamentale. Atât Cristina Lupu, cât și alte voci din mediul jurnalistic au remarcat lipsa precedentului în a acuza presa de „instigare publică împotriva ordinii constituționale”. În plus, aceste acuzații sunt susținute printr-un limbaj ce pare mai degrabă menit să descurajeze interogațiile legitime ale presei, decât să protejeze ordinea constituțională.
Lupu consideră că implicarea Consiliului Superior al Magistraturii, care a anunțat că va sesiza Inspecția Judiciară, poate înrăutăți situația. Ea atrage atenția că, dacă Inspecția Judiciară ar deschide un dosar pe tema investigației Recorder, acesta ar putea deveni un precedent periculos pentru alte instituții de presă. Riscul ca orice jurnalist să fie supus unor presiuni legale pentru întrebări incomode devine alarmant de real.
Responsabilitatea societății civile
Întrebată despre soluțiile pentru a contracara asemenea atacuri, Cristina Lupu a pledat pentru solidarizarea întregii societăți în sprijinul presei libere. „Este absolut necesar ca astfel de comportamente să fie puternic sancționate de opinia publică. Jurnaliștii, atât de la Recorder, cât și de la TVR, trebuie apărați de presiuni ilegale venite din partea celor care ar trebui să protejeze libertatea de exprimare,” a concluzionat ea. Totodată, s-a subliniat că un sprijin consistent din partea societății va descuraja viitoare încercări de intimidare a mass-media.
Libertatea de exprimare, o valoare vitală
Un alt aspect subliniat cu tărie de Lupu a fost pericolul contextului actual, în care puterea de a eticheta anumite informații drept „fake news” sau „instigare publică” ar putea fi folosită arbitrar. Ea a reamintit că, în lipsa unei analize riguroase și a unor criterii foarte stricte, acuzațiile de acest tip ar putea deveni un instrument folosit împotriva oricui ridică vreo întrebare incomodă. „Orice utilizare greșită a unor astfel de acuzații este un atac direct asupra democrației și libertății fundamentale,” a subliniat ea.
Presa independentă, atât la nivel internațional, cât și național, rămâne un pilon central al democrației. Încercările de a ataca sau de a neutraliza acest pilon trebuie să fie respinse cu fermitate, iar societatea, inclusiv instituțiile democratice ale statului, trebuie să fie vigilente în apărarea libertății de exprimare.