Starea statului de drept în România: o evaluare critică

Elena Calistru, președinta organizației Funky Citizens, a discutat recent la RFI despre provocările cu care se confruntă statul de drept în România. Potrivit unui raport elaborat de Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa, guverne precum cele din Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia sunt descrise ca fiind „demolatori” ai statului de drept, în timp ce România este catalogată alături de alte state europene ca „stagnantă”. Această clasificare subliniază o situație alarmantă în care progresele în domeniul justiției sunt compromitate, în absența presiunilor externe.

Voința politică în absența presiunilor externe

Calistru afirmă că, în prezent, România nu dispune de o voință politică suficient de puternică pentru a aborda problemele sistemului de justiție. După cum subliniază ea, „progresele anterioare în domeniul statului de drept au fost, în mare parte, rezultatul presiunilor externe exercitate asupra clasei politice, mai ales în perioada în care România se afla sub monitorizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)”. Odată cu suspendarea acestei monitorizări, progresele s-au diminuat, iar regresele au devenit evidente.

Vulnerabilități și influențe politice

Raportul menționează, de asemenea, numeroase vulnerabilități în ceea ce privește independența sistemului judiciar. Existența unei influențe politice indirecte aplicate asupra instanțelor și consolidarea reformelor sunt, de asemenea, chestiuni de îngrijorare. Calistru indică faptul că justiția a avut recent dovada incapacității de a-și exercita independența, în special în cazurile de mare corupție și în reacția sistemului la critici externe, precum cele expuse în documentarul Recorder.

Practicile discutabile în alocarea dosarelor

Argumentele privind integritatea sistemului judiciar sunt întărite și de aspecte tehnice îngrijorătoare, care ar putea sugera o manipulare a sistemului de repartizare a cazurilor (ECRIS). Calistru subliniază că schimbările aduse completelor de judecată, deseori prin pensionări anticipate sau mutări strategice, pun la îndoială independența acestora. Noile legi ale justiției, din 2022, au dus la un control excesiv al instanțelor, permițând celor aflați la conducere să determine soarta cazurilor, afectând astfel capacitatea de a judeca imparțial.

Propuneri pentru îmbunătățire

Un prim pas pentru remedierea acestor disfuncționalități este crearea unor propuneri legislative de către Executiv, care să pledeze apoi în Parlament pentru o discuție deschisă la care să participe toți actorii relevanți, inclusiv magistrate și societatea civilă. Calistru accentuează necesitatea de a implica cetățenii în aceste discuții, subliniind că „independența justiției nu poate fi lăsată exclusiv în seama așa-zis expertizei” odată cu retragerea implicării externe.

Libertatea presei sub presiune

Elena Calistru abordează și problema libertății presei, plecând de la observația că aceasta este afectată de presiuni economice și de mecanisme de finanțare opace. Această situație ridică întrebări serioase privind independența editorială, cu o observație crucială legată de lipsa transparenței în legătură cu finanțarea presei, care, conform spuselor sale, „permite politicienilor să își cumpere bunăvoința unor trusturi media prin sume considerabile, în mare parte din bani publici.”

Concluzie: nevoie de un angajament ferm

În concluzie, starea statului de drept, precum și libertatea presei în România, necesită o reformare profundă și urgentă, susținută printr-o voință politică clară. Calistru și multe organizații nonguvernamentale pledează pentru o colaborare robustă între societatea civilă, instanțe și politicieni, pentru a asigura că aceste fundamentale principii democratice sunt respectate și consolidate în România.