Haos în educație în ziua simulării Evaluării Naționale

Pe 16 martie 2026, sistemul educațional din România a fost zguduit de un boicot al profesorilor care a afectat mii de elevi. Aceștia nu au avut oportunitatea de a susține examenul de simulare a Evaluării Naționale din cauza suspendării activităților didactice în 32 de școli din București și în peste 120 la nivel național. Dintre cei aproximativ 160.000 de elevi de clasa a VIII-a care ar fi trebuit să participe, aproape 3.000 au fost trimiși la cursuri obișnuite, în timp ce ceilalți au rămas în așteptare pentru desfășurarea simulării, care fusese programată la ora 09:00.

Conform metodologiei Ministerului Educației, fiecare probă scrisă a simulării are o durată de 120 de minute, elevii având acces în sălile de examen până la ora 08:30. Cei care decid să finalizeze examenul înainte de termen pot părăsi sala doar după cel puțin o oră de la începutul probei. În cazul în care testul este anulat din motive ce nu țin de elevi, timpul de scriere poate fi extins cu până la o oră.

Reacția autorităților a fost rapidă. Mihai Dimian, ministrul Educației, a reafirmat importanța desfășurării simulărilor, menționând că doar în jur de 130 de unități școlare au suspendat activitatea din cauza refuzului cadrelor didactice de a participa. De asemenea, sindicatele au lansat un apel la solidaritate, susținându-și colegii din cele 127 de școli afectate, în cadrul protestului împotriva măsurilor de austeritate impuse de Guvern.

Vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor, Bogdan Enache, a exprimat sprijinul său pentru deciziile profesorilor de a boicota simulările, recunoscând argumentele acestora. El a subliniat că simularea este un instrument crucial pentru evaluarea competențelor elevilor, fiind esențial ca aceștia să trăiască experiența emoțională a unui examen real.

În această atmosferă de tensiune, cadrele didactice discută chiar și despre posibilitatea unei greve generale începând cu luna mai, stârnind temeri că testele de vară ar putea fi afectate. Elevii, la rândul lor, își exprimă îngrijorările asupra incertitudinilor ce ar putea apărea în cazul în care situația rămâne nerezolvată până la evaluările finale.

În ciuda acestor obstacole, structura subiectelor pentru proba de Limba și literatura română fusese deja stabilită. Subiectul I, evaluat cu 70 de puncte, consta în cerințe legate de două texte scrise, cu întrebări axate pe vocabular și gramatică. Subiectul II, cu o pondere de 20 de puncte, implica redactarea unei compuneri.

În concluzie, boicotul profesorilor deschide ușa unor întrebări fundamentale referitoare la viitorul educației în România. Rezultatele simulării, care vor fi publicate la finalul lunii martie, lasă elevii într-o stare de incertitudine cu privire la pașii următori într-un context plin de provocări și neînțelegeri între autorități și cadrele didactice.