Criza apei contaminate din Argeș, după golirea Barajului Vidraru
Prefectul județului Argeș, Ioana Făcăleață, a făcut publică o declarație alarmantă într-o emisiune televizată, indicând că starea apei provenite din Barajul Vidraru este extrem de problematică. Măsurătorile arată o turbiditate între 200 și 400 NTU (Unități de Turbiditate Nefelometrică), semnalând o poluare severă. Mai mult, locuitorii din Curtea de Argeș și din alte trei comune nu dispun de apă potabilă de peste trei luni, o situație absolut inacceptabilă pentru aceste comunități.
Problemele cu calitatea apei sunt rezultatul unor lucrări de întreținere desfășurate pe albia râului, care, deși nu au fost autorizate oficial printr-un ordin de deversare, au fost efectuate pentru simulări cu scopul de a verifica capacitatea albiei de a gestiona volumele de apă în caz de inundații. În urma acestor teste, a ieșit la iveală că albia avea dificultăți în preluarea debitului de apă stabilit prin autorizație, ceea ce a generat decizii urgente de intervenție.
Cu toate acestea, autoritățile de la București susțin că nu au fost informate despre o deversare comandată de prefectul Făcăleață în luna octombrie a anului anterior. Prefectul răspunde acestor acuzații, afirmând că lipsa unei comunicări eficiente din partea autorităților centrale a contribuit major la agravarea situației actuale. Oficialii din capitală subliniază că, dacă ar fi avut informații corecte din timp, s-ar fi putut implementa soluții eficiente pentru a preveni această criză, ținând cont de lipsa apei potabile și menajere pentru cetățeni.
Ioana Făcăleață a accentuat importanța corespondențelor dintre Hidroelectrica și Aquaterm din perioada 2016-2025, unde au fost cerute măsuri de monitorizare a calității apei, inclusiv a turbidității acesteia. Începând cu noiembrie 2025, după initierea golirii controlate a barajului, nivelurile de turbiditate au crescut alarmant, depășind limita admisă de 20 NTU, ceea ce a dus la o criză acută.
Specialiștii au identificat, de asemenea, bacteria Clostridium perfringens în apa din Curtea de Argeș, fapt pentru care Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) a declarat starea de alertă timp de 30 de zile. Această situație denotă o deteriorare severă a calității apei din rețeaua de distribuție, iar CJSU a subliniat necesitatea asigurării imediat a apei potabile pentru populație.
În lumina acestor circumstanțe grave, prefectul a ordonat Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea să efectueze lucrări urgente pentru a adapta albia astfel încât să suporte debitele de apă care ar putea fi deversate. Făcăleață a subliniat că responsabilitatea pentru lipsa de comunicare revine celor care emit informațiile, iar prefectura este obligată prin lege să acționeze conform avizelor primite. Ea a reiterat că programul de golire al barajului era sub controlul Hidroelectrica, nu al prefecturii.
În concluzie, criza apei din Argeș ridică întrebări serioase referitoare la comunicarea și managementul resurselor de apă, relevând nevoia urgentă de colaborare eficientă între instituțiile locale și cele centrale pentru a asigura continuitatea și calitatea serviciilor de apă pentru toate comunitățile afectate.
