Procesul împotriva grupului extremist de dreapta: „Separatiştii Saxoni”
La Dresda, capitala landului Saxonia, a început astăzi un proces de mare amploare, având ca subiect un grup de extremişti de dreapta, cunoscut sub numele de „Separatiştii Saxoni”. Aceștia sunt acuzați de terorism, tentativă de asasinat și înaltă trădare. Conform informațiilor furnizate de Procuratura Federală, grupul se pregătea să instaleze un regim național-socialist în Saxonia. Avocații celor opt inculpați susțin că procesul reprezintă o înscenare politică orchestrată de autorități, menită să intimideze alți „patrioți naționali”.
Deschiderea procesului a avut loc vineri, cu un program extins de aproximativ 70 de ședințe programate, iar verdictul este așteptat în luna decembrie. Acești opt inculpați sunt acuzați de apartenență la o organizație teroristă și de complicarea unor acțiuni de asasinare îndreptate împotriva personalităților publice, inclusiv stângişti, homosexuali și migranți. Grupul a fost fondat în anul 2020 și a activat până în 2024, fiind destructurat de autorități prin arestarea celor opt membri.
Conform declarațiilor procuraturii, ideologia „Separatiștilor Saxoni” era profund înrădăcinată în concepte rasiste, antisemite și apocaliptice. Purtătoarea de cuvânt a procuraturii a explicat că planul grupului se baza pe premisa că în „ziua X”, Germania ar fi intrat într-o criză socială profundă, moment în care aceștia urmau să intervină cu arme pentru a cuceri un teritoriu din Saxonia și a proclama un stat național-socialist. Acești indivizi au reușit să obțină armament și au organizat antrenamente paramilitare și de război urban, având pregătiri minuțios gândite pentru a-și pune în aplicare planurile.
În cadrul grupului, s-au identificat legături cu partidul naționalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), unde trei dintre inculpați erau activi. Deși aceștia au fost declarați excluși din partid după ce s-a aflat că s-au alăturat grupului extremiştilor, informațiile din presă sugerează că excluderea nu a fost niciodată oficializată. Printre inculpați se numără și frații Jörg și Jörn Schimanek, membri ai unei familii cu legături neonaziste, temporar stabiliți în Austria. Unchiul lor, René Schimanek, este sub investigație după ce au fost descoperite arme și materiale de propagandă nazistă în locuința sa.
Un alt inculpat, Kurt Hättasch, în vârstă de 26 de ani, a avut un incident violent cu poliția, în care a încercat să tragă asupra acestora, crezând că sunt militanți Antifa. Hättasch a fost ulterior acuzat de tentativă de omor, dar a declarat că intenția sa a fost doar de a se apăra. În notițele sale din detenție, el respinge acuzațiile, menționând o colaborare cu un coleg român din celulă, cu care pretinde că a redactat solicitări adresate autorităților.
Copreședinta AfD, Alice Weidel, a exprimat skepticism față de proces, evocând ideea unei înscenări realizate de serviciile secrete pentru a discredita partidul. Opiniile asemănătoare au fost exprimate și de șefii regionali ai AfD, care au lăsat să se înțeleagă că întreaga afacere este rezultatul unei conspirații. Avocații celor acuzați resping cu tărie toate acuzațiile și argumentează că Hättasch nu este altceva decât un naționalist, neputând fi catalogat drept național-socialist.
De asemenea, organizația de extremă dreapta „Saxonii liberi” s-a alăturat apelului de solidaritate pentru inculpații din grupul „Separatiştii Saxoni”, declarând că procesul este menit să vizeze „patrioții” din Saxonia și că acțiunile legale împotriva lor sunt de fapt motive politice. Această serie de evenimente subliniază tensiunile existente în societatea germană și modul în care extremismul de dreapta continuă să genereze controverse și diviziuni.
