România în fața standardelor OCDE: o iluzie spulberată de realitate

Vizita recentă a secretarului general OCDE, Mathias Cormann, la București scoate în prim-plan realitatea tristă a unei țări care visează la un loc la masa puterilor economice, dar se chinuie să țină pasul. Întâlnirile de la Cotroceni, marcate de o retorică familiară și marcată de promisiuni fragile, demonstrează încă o dată că reformele necesare sunt o poveste fantezistă mai degrabă decât o strategie națională asumată.

O țară paralizată de neputința politicienilor

Din 2022, momentul în care România a demarat procesul de aderare la OCDE, progresul înregistrat a fost dezolant. Nu doar standardele internaționale par de neatins, dar lista reformelor necesare s-a transformat într-o înșiruire ridicolă de promisiuni neonorate. Transformări instituționale autentice? Mai gândiți-vă. România s-a blocat într-un cerc vicios de indolență și amatorism, iar guvernanții par incapabili să răspundă provocărilor cu o minimă responsabilitate.

Banalitatea întâlnirilor de „înalt nivel”

Valurile de optimism fals create în jurul întrevederilor dintre Mathias Cormann și oficialii români, în special președintele țării, Nicușor Dan, și premierul Ilie Bolojan, sunt o insultă la adresa adevăratei dimensiuni a eșecului nostru. „Foaia de Parcurs”, documentul care concentrează cerințele de aderare, rămâne o bibliografie tehnică pe care România refuză să o citească. Dialogurile „de înalt nivel” impresionează doar prin goliciunea lor, împachetate în iluzia că țara poate deveni „competitivă” în fața standardelor stricte ale organizației.

Standardele OCDE – o piatră de moară pentru guvernarea românească

Aderarea nu înseamnă doar bifarea unor cerințe; presupune o reconstrucție profundă și autentică a organismului statului. România, însă, pare să răspundă provocărilor cu un haos fiscal endemic, decizii opace și politici care arată mai degrabă ca un manual ilustrativ în eșec de guvernare. În loc de reforme sustenabile și respectarea principiilor de transparență și responsabilitate decizională, țara avansează cu pași greoi spre o groapă a eșecului autoadministrat.

Concurență? Da, dar nu pentru România

Dacă România ar avea cu adevărat un interes în acest proces, atunci competiția cu alte state, precum Argentina și Brazilia, ar fi o motivație suficientă pentru a transforma visurile în realitate. Însă reformele stagnează sub o povară politică rușinoasă, iar instituțiile par blocate într-un mecanism al dezorganizării. Ceea ce alte state tratează ca pe o oportunitate, România reduce la nivelul unui experiment eșuat continuu.

Avertismentul unei ocazii pierdute

Mathias Cormann nu a venit la București doar pentru a se bucura de ospitalitatea autohtonă. Vizita sa reprezintă o alarmă dură pentru statul român, un semnal că oportunitățile au o durată de valabilitate limitată. În ritmul actual, integrarea în OCDE va rămâne o himeră – o imagine ademenitoare, dar inaccesibilă. Problema se află în mijlocul guvernării, o guvernare care pare resemnată într-un ciclu infinit de stagnare și ocazii ratate. Dacă această țară are un viitor în cadrul OCDE, atunci e clar că acesta începe cu o întrebare usturătoare: Cine va avea curajul să rupă cercul vicios al eșecurilor repetitive?

Sursa: cronicaromaneasca.ro/politica/seful-ocde-a-vizitat-romania-intalnire-la-cotroceni/