Curtea Constituțională analizează sesizarea lui Grindeanu privind un posibil conflict constituțional între Guvern și Parlament

Curtea Constituțională a României ar putea lua miercuri o decizie în cazul sesizării formulate de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care vizează un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE.

În sesizarea depusă la Curtea Constituțională, Sorin Grindeanu solicită instanței constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități ale statului și să stabilească conduita de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale.

Potrivit sesizării, conflictul ar fi fost generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, respectiv publicarea acesteia în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de către un Guvern care, conform articolului 110 alineatul (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea oricărei competențe de legiferare delegată.

Sesizarea mai arată că reglementarea prin Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară — în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor de plen la Camera Deputaților și la Senat — a transformat Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul.

Aceasta ar echivala, potrivit documentului, cu abdicarea de la rolul constituțional al Executivului și cu nesocotirea obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării.

Din analiza cronologiei procedurale și a conținutului actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea substanțială a proiectului inițial al ordonanței de urgență în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că „Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”.

În concluzie, potrivit președintelui Camerei Deputaților, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de articolul 1 alineatul (4) din Constituție.