TRANZACȚIA LUI MERZ CU TALIBANII ÎNGRIJOREAZĂ DISIDENȚII AFGANI ÎN GERMANIA

Guvernul german, sub conducerea cancelarul Friedrich Merz, a luat decizia de a permite oficialilor talibani să-și exercite funcții în cadrul misiunilor afgane, un acord controversat ce vine în urma presiunii din partea extremei drepte. Aceasta colaborare este văzută ca o măsură de compromis în schimbul acceptării deportărilor a unui număr semnificativ de migranți afgani. Activistii afgani, printre care se numără și Zarmina Paryani, își exprimă temerile că acest aranjament le pune viețile în pericol, fiind deja victime ale regimului taliban în trecut.

Paryani, care a fost încarcerată de două ori în Kabul pentru participarea la proteste împotriva talibanilor, acum se găsește în situația de a se teme din nou de cei care au persecutat-o. Deși găsise refugiu în Germania, acum află că regimul taliban își consolidează influența în țara sa de adopție. Acordul permite talibanilor să-și întărească puterea diplomatică, oferindu-le facilități pentru a reintegra migranți afgani, ceea ce stârnește anxietăți în rândul disidenților.

Sub acest nou pact, Bundesrepublik Deutschland a extins îmbunătățirile legate de deportările afgane, incluzând nu doar bărbații condamnați pentru infracțiuni, dar și pe cei fără statut protejat. Acest lucru face din Germania o excepție în peisajul european, fiind prima țară din Uniunea Europeană care acceptă funcționari talibani în misiuni diplomatice, la scurt timp după ce fostul guvern afgan, susținut de vestici, a fost depus.

Conducerea lui Merz se confruntă cu un deficit semnificativ de popularitate, în contextul în care Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) câștigă teren pe fondul nemulțumirii legate de migrație. Anunțurile lui Merz privind cooperarea cu talibanii sunt văzute de unii ca o contradicție față de abuzurile umanității pe care acest regim le reprezintă. El și-a reafirmat, totuși, poziția în Parlament, insistând că scopul acestui acord este exclusiv tehnic și în interesul național al Germaniei.

Activistii pentru drepturile omului subliniază riscurile și incertitudinile sporite pentru peste 35.000 de afgani care s-au refugiat în Germania prin programe umanitare speciale. Aceștia, inclusiv Paryani, se tem de represalii din partea talibanilor atunci când va fi necesară reînnoirea documentelor de identitate afgane. Această teamă este amplificată de riscurile de expunere la șantaj și extorcare, având în vedere că talibanii ar putea avea acces la informații personale stocate în sistemele de date ale misiunilor germane.

Un fost profesor afgan, care a ales să rămână anonim din cauza temerilor de represalii, a transmis îngrijorările sale legate de viitorul său și al familiei. El a menționat că oficialii de imigrație germani i-au cerut să-și reînnoiască pașaportul, generând o anxietate profundă în fața posibilității de a se confrunta cu foștii săi persecutori.

Hamid Nangialay Kabiri, fostul șef al consulatului afgan în Bonn, a subliniat că decizia Germaniei de a colabora cu talibanii va avea efecte negative pe termen lung, permițând regimului să își afirme influența în Europa în detrimentul disidenților afgani. De-a lungul timpului, Kebiri și alții din opoziție au subliniat vulnerabilitățile guvernului german, avertizând asupra unei recunoașteri tacite a regimului taliban, în ciuda crizelor umanității persistente.

Într-un climat în care talibanii își extind influența, efectele și implicațiile acordului germano-afgan vor continua să aibă un impact semnificativ asupra comunității afgane din Germania și asupra relațiilor internaționale în general.