NICUȘOR DAN, DESPRE ACUZAȚIILE DE „HĂRȚUIRE” ALE CSM: ORICE ESCALADARE FACE RĂU SOCIETĂȚII, INDIFERENT DIN CE PARTE VINE

Pe 25 iunie 2026, Nicușor Dan, președintele României, a susținut o declarație semnificativă la Palatul Cotroceni, în care a abordat acuzațiile aduse de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) împotriva unor politicieni, organizații nonguvernamentale (ONG-uri) și mass-media, fiind acuzați de hărțuirea judecătorilor, inclusiv a președintei Înaltei Curți, Lia Savonea. Dan a subliniat că aceste acuzații contribuie la intensificarea tensiunilor sociale în România și a subliniat importanța menținerii calmului și dezescaladării conflictelor.

„În calitatea mea de președinte, constat că în țară persistă o mare tensiune socială. De-a lungul mandatului meu, am încercat să promovez un dialog constructiv și deschis, ceea ce este cu atât mai important având în vedere aversiunea socială crescută față de magistrați,” a declarat Dan. El a recunoscut că este legitim ca CSM să protejeze judecătorii, dar a accentuat că tacticile de escaladare prin identificarea unor persoane fizice și juridice nu sunt acceptabile.

Reacționând la acuzațiile formulate, CSM a publicat la 9 iunie un document detaliat, întins pe 76 de pagini, în care detaliază demersurile politicienilor și ONG-urilor pe care le consideră parte a unei campanii menite să discrediteze judecătorii. Această abordare a stârnit reacții vehemente din partea societății civile, care a perceput-o ca un atac direct asupra principiilor fundamentale ale democrației și o formă de intimidare. Organizațiile civile, cum ar fi Comunitatea Declic, au anunțat intenția de a acționa în instanță împotriva CSM pentru includerea lor pe așa-numitele „liste negre”. Aceștia au subliniat că au la dispoziție un suport financiar din partea a 1.742 de membri, care susțin această reacție împotriva cenzurii.

Directorul Comunității Declic, Tudor Brădățan, a declarat că acțiunile CSM nu sunt doar nelegitime, ci și totalitare, afirmând: „Noi nu atacăm justiția, ci o apărați de un grup minoritar care încearcă să o utilizeze ca instrument de cenzură.” Această situație tensionată a fost exacerbată de acuzațiile CSM, care au fost percepute ca atacuri asupra organizațiilor ce contestau legalitatea unor decizii controversate, inclusiv numirea Liei Savonea la conducerea ÎCCJ, considerată în afara legislației existente de către mulți.

Nicușor Dan a reiterat astfel necesitatea evitării escaladării conflictelor, atrăgând atenția asupra riscurilor pe care intervențiile CSM le implică pentru societatea civilă și pentru percepția publicului asupra sistemului de justiție. În condițiile actuale, președintele a subliniat cât de important este un dialog constructiv care să restabilească încrederea între toate părțile implicate, esențial pentru coeziunea socială a României.