Drumul Kosovo spre NATO și UE, în pericol în alegerile de duminică, avertizează fosta președintă

Vjosa Osmani, fosta președintă a Kosovo, a exprimat îngrijorări semnificative referitoare la viitorul țării în contextul alegerilor parlamentare anticipate programate pentru ziua de duminică. În cadrul unui interviu acordat publicației POLITICO, Osmani a subliniat că rezultatul acestor alegeri ar putea determina destinația Kosovo în ceea ce privește integrarea în NATO și Uniunea Europeană.

Osmani și-a criticat sever succesorul, prim-ministrul Albin Kurti, subliniind că, dacă acesta ar obține un nou mandat, parcursul proeuropean și pro-atlantic al Kosovo ar putea fi compromis. Fosta șefă de stat, care a avut un mandat între 2021 și aprilie 2024, a scos în evidență criza constituțională generată de incapacitatea parlamentului de a o alege pe succesoarea sa, un eveniment considerat crucial pentru stabilitatea politică a țării. „Viitorul Kosovo nu poate fi ținut ostatic de ego-uri politice,” a declarat Osmani.

Începând cu declararea unilaterală a independenței față de Serbia în 2008, Kosovo s-a confruntat cu provocări semnificative în recunoașterea sa internațională. În timp ce marile puteri mondiale, inclusiv Statele Unite și statele membre ale G7, îi recunosc suveranitatea, anumite state din Uniunea Europeană, precum Grecia, Spania, România și Slovacia, continuă să nu o recunoască, complicând astfel integrarea Pristinei în NATO și UE.

Critica lui Osmani asupra politicii lui Kurti, care conduce partidul populist de stânga Vetëvendosje, a fost directă și incisivă. Aceasta a susținut că fundamentul relațiilor cu aliații europeni și americani a fost afectat negativ de managementul acestuia. Deciziile controversate luate de Kurti, cum ar fi numirea primarilor etnici albanezi în municipalitățile cu majoritate sârbească din nordul Kosovo, sunt văzute ca fiind escaladante și ca o provocare la adresa stabilității etnice, fiind criticate de oficialii occidentali.

Osmani a mai subliniat că, deși se aștepta la progrese în procesul de aderare la UE, Bruxelles-ul a fost nevoit să impună sancțiuni Kosovo pentru eșecul de a diminua violențele din acele comunități, ceea ce a dus la suspendarea ajutoarelor economice. Sancțiunile au fost ridicate abia după alegerile locale desfășurate anul anterior.

Relația lui Kurti cu Washingtonul a fost, de asemenea, tensionată, acesta acuzând fostul președinte Donald Trump de intenția de a destabiliza guvernul său pentru a obține un acord de schimb de teritorii cu Serbia. Totuși, Kurti a adoptat recent o poziție mai conciliantă, manifestându-și susținerea pentru intervenția militară americană în Venezuela.

Vjosa Osmani subliniază că deciziile și declarațiile controversate ale lui Kurti au avut un impact negativ asupra imaginii Kosovo pe scena internațională. „El trebuia să construiască încredere, dar a făcut exact opusul,” a specificat aceasta.

Osmani, având un istoric de confruntare cu Kurti, s-a văzut obligată să participe la alegerile anticipate cu scopul de a recâștiga funcția de președinte. Aceasta i-ar conferi puterea de a răspunde legislației și de a numi lideri importanți în justiție și administrație, într-o perioadă când Kurti pare să dorească controlul asupra tuturor instituțiilor, inclusiv subminând puterea președințială.

În concluzie, Osmani a făcut apel ca Washingtonul să fie mai proactiv în negocierile cu Belgradul, argumentând că fiecare dată când Statele Unite s-au implicat, discuțiile au avut rezultate favorabile. „Vreau ca Kosovo să nu mai ceară permisiunea de a exista și să înceapă să acționeze cu încrederea unui stat suveran,” a conchis ea.